Pe scurt
- se adresează angajaților cu contract individual de muncă
- limita este pentru fiecare copil pentru fiecare lună
- se adresează copiilor înscriși la creșe și grădinițe private acreditate, anume unde există facturi și se plătesc sume de către angajat
- de suma pentru fiecare copil poate beneficia un singur părinte
- angajatorul poate decide să aloce 1500 RON / copil, poate alege o limită mai joasă sau poate să nu acorde acces la această facilitate
- suma totală per angajat nu poate depăși în total 33% din salarul de bază al angajatului, dar poate atinge 33% doar dacă nu sunt deja incluse alte beneficii extrasalariale (de ex. tichete cadou, vacanță, etc. – au un plafon comun)
- angajatorul suportă beneficiul, nu sunt banii statului , ci doar o alta forma de a acorda beneficii angajatului, fără taxe, în limita a 5% din bugetul de salarii al societății
Textele evidențiate reprezintă consensul interpretărilor legislației (Lege 239/2020, OUG 115/2023, Lege 227/2015 – Codul Fiscal – vezi referințe jos).
Termenul părinte este folosit în articol în aceleași condiții ca definit în lege (Lege 227/2015 Art. 77 alin 11 – vezi referințe jos)
Ce înseamnă pentru părintele angajat?
Părintele angajat poate discuta cu angajatorul despre acordarea facilității. Angajatorul nu este obligat să ofere această facilitate, dar poate avea și mici beneficii dacă o face. În principiu, angajatorul plătește această cheltuială în plus. Pentru fiecare angajator lucurile pot fi diferite, trebuie să aibă în vedere o politică non-discriminatorie privind beneficiile extrasalariale neimpozabile la nivel global și poate sau nu beneficia de deduceri în contextul în care folosește banii în acest scop.
Această cheltuială este considerată venit neimpozabil, astfel că este scutită de la plata impozitului pe venit, a asigurărilor sociale și de sănătate.
Odată stabilite aceste aspecte, mai rămâne doar dovada plasării copiilor într-o unitate de educație timpurie conform legislației în vigoare.
Cum se implementează (de obicei)?
Din punct de vedere al plăților către unitatea de învățământ, acestea pot fi efectuate de angajat sau de angajator, dar, în practică, cel mai simplu se efectuează de către angajat, ca mai apoi să fie compensat de către angajator.
În cele mai multe cazuri, angajatorul se ocupă de toată documentația și decontează angajatului cheltuielile deja făcute. Anume, în sarcina părintelui rămâne doar prezentarea documentelor doveditoare:
- Documentele copilului (de ex. certificat naștere, alte documente doveditoare de stabilire a tutelei)
- Adeverința de înscriere la grădiniță sau contractul cu unitatea de educație timpurie
- Dovada acreditării unității de educație timpurie
- Declarația pe propria răspundere a salariatului, prin care acesta confirmă că nu beneficiază de această facilitate fiscală de la un alt angajator și că celălalt părinte nu beneficiază de aceeași facilitate
- Facturi și dovezi de plată
Ce înseamnă educație timpurie conform legislației în vigoare
Sistemul național de învățământ recunoaște ca educație timpurie educația copiilor între 0 și 6 ani, organizată în nivelurile antepreșcolar (0-3 ani) și preșcolar (3-6 ani). Cele două niveluri corespund în principiu formelor de organizare de creșă, respectiv grădiniță. Dar există câteva detalii importante relevante antepreșcolarilor (0-3):
- Creșa și grădinița sunt două forme de organizare diferite, ce se supun altor instituții ale statului, cu mod de înființare și acreditare diferit. Nu orice creșă este și grădiniță și vice-versa. Sunt mai multe grădinițe decât creșe (atât de stat, cât și private).
- Legea permite înscrierea în unități de tip grădiniță a copiilor după vârsta de 2 ani
Într-o interpretare conservatoare, copiilor sub 2 ani ce nu sunt înscriși într-o unitate de tip creșă, li s-ar putea respinge acest beneficiu, chiar dacă serviciile sunt oferite de o altfel de unitate de învățământ, dar cu altă formă de organizare.
Cum verific grădinița?
Deși nu întotdeauna actualizată la timp, pagina ARACIP oferă informații publice oficiale cu privire la statutul unei unități recunoscute. De ex, căutând OCTOFUN, vom localiza pagina dedicată școlii, iar în secțiunea finală DOCUMENTE EXTRA se pot descărca ordinele de ministru ce însoțesc orice modificare a statutului unei instituții.
Iar Octofun?
Școala Gimnazială "Octofun" este o instituție acreditată pentru nivelul preșcolar, altfel spus, grădiniță. Prin urmare, copiii înscriși cu vârsta minimă de 2 ani sunt eligibili.
Ce înseamnă pentru angajator?
Aici nu este un răspuns general în ceea ce privește deductibilitatea acestor cheltuieli în scopul calculării impozitului pe profit și cum se încadrează în limita de 5%. La fel, aceste sume împart aceeași plăcintă cu alte cheltuieli sociale. Deci ar putea sau nu să afecteze impozitul.
Pe scurt, angajatorul plătește și doar în condiții optime poate beneficia de o reducere a impozitului spre 200 RON.
Un scenariu simplist din punct de vedere al contractului individual de muncă:
- 1.500 RON la angajat (în mână) ca beneficiu salarial costă 2.622 RON
- 1.500 RON pt. angajat (decontați) pt. creșă/grădiniță costă 1.500 RON
- avantaj colaborare 1.122 RON
Ca fapt divers, pentru 1.500 RON în plus cheltuiți pentru un salar, angajatul ar primi 878 RON în mână.
Din punct de vedere al angajatului (rezumându-ne doar la aritmetică și făcând abstracție de probleme ce ar apărea în realitate), dacă ar fi să primească o mărire de 900 RON net, ar putea alege între 900 RON mai mult pe lună în mână și 1.500 RON pe lună pentru grădiniță.
Diverse
Sunt facilități echivalente pentru alte forme de câștiguri, de ex. PFA, administrator firmă, etc.?
Nu, este vorba doar de un cost mai mic pentru venituri prin contract individual de muncă.
Angajații de la stat pot beneficia?
Posibil, nu pare a fi nimic în lege care să împiedice asta, așa că nu putem spune cu siguranță că nu. La modul general, fiecare angajator își va stabili politica, fiecare angajat poate întreba. Dar, cum bugetele insituțiilor sunt definite pe câte un an și depind într-o oarecare măsură de cele din anul anterior, iar aceasta e o cheltuială în plus ce trebuie planificată.. n-am auzit încă de această situație.
Acel 33% menționat din salarul de bază, la ce sumă se referă? Care este salarul minim pentru a putea, teoretic, beneficia de 1.500 RON?
Limita de 33% se aplică pe ceea ce se mai numește și salarul brut. De ex., în momentul publicării, salarul minim pe economie este de 3.700 RON brut, din care angajatul primește în mână 2.363 RON. Pentru acest exemplu, limita este de 33% * 3.700 = 1.221 RON.
Privind lucrurile invers și pornind de la un salar net (în mână), limita este de aprox. 57%. De ex., un câștig de 2.700 RON net ar rezulta într-un salar brut de 4.543 RON, iar 33%*4.543 = 1.500 RON. De avut în vedere că ar fi o cheltuială în plus a angajatorului, practic o creștere a costurilor cu 33% pentru exemplu.
Referințe
- Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 25, alin. (3) lit. b) pct. 3^1:
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
[…]
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:
[…]
3^1 sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condiţiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i). - Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 76 alin. (4^1) lit. i):
(4^1) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:
[…]
i) sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.
Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui.
În situaţia în care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de plăţi de la un alt angajator
- Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 77 alin. (11):
(11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
- Codul Fiscal, Legea 227/2015, Art. 142 lit. aa1):
aa1) venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:
[…]
9. sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, în condiţiile prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i);
[…]
Ordinea includerii veniturilor prevăzute la pct. 1-10 în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii se stabileşte de angajator. - Legea educației naționale (Legea 1 / 2011):
- art. 23 alin. 1 lit. a
(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; - art. 27 alin. 1
(1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe, grădinițe și în centre de zi.
- art. 23 alin. 1^1
Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), la solicitarea expresă a părinților, în limita numărului de locuri, pot fi înscriși în învățământul preșcolar copiii cu vârsta de minimum 2 ani
- art. 23 alin. 1 lit. a